Propoziții subordonate în germană: weil, dass, wenn
Propoziții subordonate în germană: cum se schimbă ordinea cuvintelor după weil, dass, wenn, diferența weil/denn și wenn/als, cu exemple corecte.
Cine învață germana trece printr-un moment ciudat de regres. La început construiește propoziții simple, corecte, care sună bine. Apoi învață weil, vrea să explice un motiv, și dintr-odată totul se destramă.
Explicația e că germana are două topici diferite: una pentru propoziția principală și alta, complet distinctă, pentru subordonată. Iar a doua nu e o variație a primei, ci o regulă separată, cu verbul aruncat la capăt.
Articolul explică regula propozițiilor subordonate în germană, cele mai frecvente conjuncții, ce se întâmplă când subordonata stă prima și diferențele care produc cele mai multe greșeli: weil față de denn, wenn față de als.
Regula, într-o singură propoziție
În propoziția subordonată, verbul conjugat se duce pe ultima poziție.
Atât. Restul articolului sunt aplicații ale acestei reguli.
Compară:
- Principală: Ich bin krank. (Sunt bolnav.) — verbul pe poziția a doua.
- Subordonată: …, weil ich krank bin. (…, pentru că sunt bolnav.) — verbul la final.
Cuvântul care introduce subordonata, aici weil, e cel care declanșează mutarea. Se numește conjuncție subordonatoare, iar toate cele din familia lui se comportă identic.
Regulile generale ale topicii germane, pentru propoziția principală, sunt în articolul despre ordinea cuvintelor în propoziția germană. Ce urmează aici e stratul următor.
Conjuncțiile care trimit verbul la final
Nu sunt multe, iar cele cu adevărat frecvente sunt vreo șase.
| Conjuncție | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| weil | pentru că | Ich komme nicht, weil ich arbeiten muss. |
| dass | că | Ich glaube, dass er recht hat. |
| wenn | când, dacă | Wenn ich Zeit habe, rufe ich dich an. |
| als | când (trecut unic) | Als ich klein war, wohnte ich in Iași. |
| obwohl | deși | Ich gehe raus, obwohl es regnet. |
| damit | ca să | Ich lerne, damit ich die Prüfung bestehe. |
| ob | dacă (întrebare indirectă) | Ich weiß nicht, ob er kommt. |
| bevor / nachdem | înainte să / după ce | Bevor ich gehe, esse ich. |
Toate, fără excepție, trimit verbul conjugat la capăt.
Cele trei perechi care produc greșeli
weil sau denn
Ambele înseamnă „pentru că”. Diferența e exclusiv de topică.
- Ich komme nicht, weil ich keine Zeit habe. — verbul la final
- Ich komme nicht, denn ich habe keine Zeit. — verbul pe poziția a doua
denn e coordonatoare, deci nu schimbă nimic în propoziția care urmează. Pentru începători e mai comodă, dar în germana vorbită weil e mult mai frecvent, iar evitarea lui se observă.
Există și un fenomen real de limbă vorbită: mulți germani spun weil urmat de topica principală, ca la denn. E acceptat în vorbirea colocvială, dar nu la examene și nu în scris.
wenn sau als
Amândouă traduc „când”, iar alegerea depinde de timp și de repetiție.
| Situație | Conjuncție | Exemplu |
|---|---|---|
| Prezent sau viitor | wenn | Wenn ich nach Hause komme, esse ich. |
| Trecut, acțiune repetată | wenn | Wenn ich klein war, spielte ich oft draußen. (ori de câte ori) |
| Trecut, eveniment unic | als | Als ich klein war, zog meine Familie nach Cluj. (o singură dată) |
| Condiție („dacă”) | wenn | Wenn du willst, helfe ich dir. |
Regula practică: als se folosește o singură dată pentru un lucru care s-a întâmplat o singură dată, în trecut. În rest, wenn.
dass sau das
Confuzie de scriere, nu de gramatică, dar foarte frecventă.
- das — articol sau pronume relativ. das Buch, das Buch, das ich lese
- dass — conjuncție, „că”. Ich weiß, dass du kommst.
Testul: dacă poți înlocui cu „acesta” sau cu „care”, e das. Dacă traduce „că”, e dass.
Când subordonata stă prima
Aici apare structura care sperie cel mai tare, deși e complet regulată.
Dacă subordonata vine înaintea principalei, ea ocupă poziția întâi a întregii construcții. Verbul principalei trebuie să rămână pe poziția a doua, deci ajunge imediat după virgulă.
- Weil ich krank bin, bleibe ich zu Hause.
- Wenn du Zeit hast, können wir uns treffen.
- Als ich in Berlin war, habe ich viel gelernt.
Rezultă două verbe alipite, despărțite doar de virgulă. Pare greșit, e corect, iar structura are chiar valoare de verificare: dacă ai verb, virgulă, verb, ai construit bine.
Ce se întâmplă cu verbele compuse
Trei cazuri care merită văzute separat, pentru că ordinea din final se schimbă.
Cu verb modal: modalul, fiind verbul conjugat, se duce ultimul, iar infinitivul stă înaintea lui.
- Principală: Er muss morgen kommen.
- Subordonată: …, dass er morgen kommen muss.
La Perfekt: auxiliarul se duce ultimul, iar participiul rămâne înaintea lui.
- Principală: Ich habe ihn gesehen.
- Subordonată: …, dass ich ihn gesehen habe.
Cu verb separabil: verbul se reunește, prefixul nu mai zboară nicăieri.
- Principală: Er ruft mich an.
- Subordonată: …, dass er mich anruft.
Ultimele două se leagă direct de articolele despre Perfekt și despre verbele separabile, iar construcțiile cu modale sunt tratate în articolul despre verbele modale.
Virgula
În germană, virgula dintre principală și subordonată e obligatorie, indiferent de lungime și de ordine.
- Ich glaube, dass es regnet.
- Wenn du willst, komme ich mit.
Nu depinde de intonație și nu e opțională stilistic, cum se întâmplă uneori în română. E regulă ortografică fixă, iar absența ei se penalizează la examene.
Greșelile tipice ale vorbitorilor de română
Verbul lăsat pe poziția a doua. Ich bleibe zu Hause, weil ich bin krank. Cea mai frecventă, pentru că româna nu schimbă topica după „pentru că”.
Confuzia wenn / als. Wenn ich Kind war… pentru un lucru care s-a întâmplat o dată. Corect: Als ich Kind war…
Virgula omisă. Vine din obiceiul românesc, unde regula e mai permisivă.
Ordinea inversată în final la verbele compuse. …, dass er muss kommen în loc de …, dass er kommen muss.
Evitarea completă a subordonatelor. Cea mai păgubitoare, pentru că nu se vede ca greșeală. Cineva care spune numai propoziții scurte, coordonate cu und și aber, e corect gramatical, dar rămâne blocat la nivelul A2 în percepția interlocutorului.
Cum exersezi
Combină două propoziții simple. Iei două afirmații pe care le poți deja spune și le legi cu weil. Ich bleibe zu Hause. Ich bin müde. devine Ich bleibe zu Hause, weil ich müde bin. Zece perechi pe zi, cu voce tare.
Răspunde la warum cu propoziții întregi. Pune-ți singur întrebări cu „de ce” și răspunde complet, nu eliptic. Fiecare răspuns e o subordonată exersată.
Inversează ordinea. După ce ai construit Ich bleibe zu Hause, weil ich müde bin, spune și Weil ich müde bin, bleibe ich zu Hause. Exersezi simultan ambele topici și structura verb-virgulă-verb.
Fă enunțuri cu ich glaube, dass… E cel mai simplu tipar de intrare în subordonate și se folosește constant în conversație reală.
Conjuncțiile care NU schimbă topica
Simetric cu lista principală, pentru că sursa de confuzie e chiar amestecul dintre cele două categorii.
Conjuncțiile coordonatoare leagă două propoziții de rang egal și nu mută verbul. Sunt cinci frecvente:
und (și), aber (dar), oder (sau), denn (pentru că), sondern (ci)
- Ich bin müde, aber ich gehe trotzdem aus.
- Ich komme nicht, denn ich habe keine Zeit.
- Er trinkt keinen Kaffee, sondern er trinkt Tee.
În toate, verbul rămâne pe poziția a doua, exact ca într-o propoziție independentă.
Merită observată perechea aber și sondern, ambele traduse adesea prin „dar”. sondern se folosește doar după o negație și înseamnă „ci”, adică introduce corectarea a ceva negat: Das ist nicht mein Auto, sondern seins. Dacă nu ai negație înainte, folosești aber.
Testul practic pentru orice conjuncție nouă: construiește o propoziție cu ea și verifică unde a ajuns verbul. Dacă e la final, e subordonatoare; dacă e pe poziția a doua, e coordonatoare.
Propozițiile relative: aceeași regulă, alt declanșator
Merită adăugate aici, pentru că funcționează identic și apar la fel de des.
O propoziție relativă e cea introdusă prin „care”, iar în germană pronumele relativ are forma articolului: der, die, das, cu declinare după caz.
- Das ist der Mann, der in Berlin wohnt. (Acesta e bărbatul care locuiește în Berlin.)
- Das ist das Buch, das ich lese. (Aceasta e cartea pe care o citesc.)
- Das ist die Frau, mit der ich arbeite. (Aceasta e femeia cu care lucrez.)
Verbul merge la final, exact ca după weil sau dass. Ce se schimbă e alegerea pronumelui, care depinde de două lucruri simultan: genul substantivului la care se referă și cazul cerut de rolul lui în propoziția relativă.
Regula practică de start: genul îl iei din propoziția principală, cazul din cea relativă. Iar dacă apare o prepoziție, ea stă înaintea pronumelui, nu la final ca în engleză.
Cu asta, ai acoperit toate cele trei tipuri de subordonate care apar în germana de zi cu zi: cauzale, condiționale și relative.
Ce reții
În propoziția subordonată, verbul conjugat se duce la final. Conjuncțiile care declanșează asta sunt weil, dass, wenn, als, obwohl, damit, ob, bevor, nachdem.
denn e excepția utilă: înseamnă tot „pentru că”, dar nu schimbă topica. als se folosește pentru un eveniment unic din trecut, iar wenn pentru repetiție, prezent, viitor și condiție.
Când subordonata stă prima, verbul principalei vine imediat după virgulă, iar cele două verbe alăturate sunt semnul că ai construit corect. Virgula e obligatorie, întotdeauna.
